Opțiunile liderului suprem iranian, tot mai restrânse după atacul devastator al Israelului

Atacul devastator al Israelului asupra Iranului pune Republica Islamică în fața unui pericol existențial, după ce a expus vulnerabilități profunde ale serviciilor de informații care l-au menținut la putere pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, timp de aproape patru decenii, se arată într-o analiză WSJ dedicată opțiunilor pe care acesta le are la dispoziție după atacul Israelului asupra programului său nuclear.

Ayatollahul Ali Khamenei este într-o poziție vulnerabilă după atacul Israelului FOTO Profimedia

Teheranul a lansat vineri zeci de rachete balistice asupra Tel Avivului, drept riposta, după ce avioanele de război israeliene efectuaseră o serie de atacuri asupra Iranului cu o zi înainte, vizând instalațiile nucleare ale țării, comandanții de rang înalt și savanții implicați în programul nuclear.

Atacurile Israelului au reprezentat cea mai gravă lovitură dată Iranului, după confruntarea care a izbucnit între cei doi dușmani de lungă durată pe 7 octombrie 2023, însă, până în prezent, Iranul nu a fost în măsură să răspundă în aceeași măsură. Majoritatea rachetelor lansate asupra Tel Avivului au fost interceptate sau au provocat pagube minore. 

Ce opțiuni are Iranul

Acum, Khamenei se confruntă cu alegeri dificile, în timp ce opțiunile pe care le are la dispoziție se restrâng - confruntarea militară a slăbit armata, în timp ce represaliile proprii vor fi probabil insuficiente pentru a descuraja viitoare atacuri și, dimpotrivă, ar putea determină Israelul să riposteze și mai energic.

Eventuale atacuri asupra transporturilor maritime în Marea Roșie sau asupra altor interese sau personal american vor atrage probabil o reacție din partea Statelor Unite, situație pe care Khamenei a încercat să o evite. Iar a ceda în fața presiunilor pentru a încheia un acord nuclear cu Statele Unite, care să limiteze sever capacitatea de îmbogățire a uraniului a Iranului, va fi considerată cel mai probabil de către adepții liniei dure drept o capitulare inacceptabilă.

Timp de decenii, Khamenei a fost arhitectul expansiunii militare și politice a Iranului în Orientul Mijlociu, folosindu-se de Gardienii Revoluției și de rețeaua sa de miliții șiite aliate. Și-a asigurat dominația în țară prin fidelizarea susținătorilor și prin instituirea unui stat polițienesc pentru a-i reprima pe ceilalți.

Acum, conducătorul octogenar care a condus Iranul din 1989 va petrece probabil ultimii ani din viață – nu pentru a extinde, ci pentru a salva Republica Islamică pe care a ajutat-o să devină o putere regională.

„Dacă este sincer cu sine însuși, va recunoaște că a pierdut. Tot ceea ce a construit se prăbușește sub ochii lui”, apreciază Afshon Ostovar, profesor asociat la Școala Navală Postuniversitară din Monterey, California. „Nava pe care o conducea s-a scufundat.”

Khamenei s-a lăudat anterior cu puterea militară a Iranului, dar până de curând, aceasta nu fusese testată. Situația s-a schimbat odată cu atacul Hamas– un aliat al Iranului – asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023.

De atunci, în timp ce ducea războiul în Fâșia Gaza, Israelul a ucis aproape o duzină de comandanți militari iranieni de rang înalt, inclusiv ,în atacul direct de vineri pe șeful Gardienilor Revoluției, șeful statului major al forțelor armate, respectiv pe comandantul care supraveghea programul de rachete balistice. Între timp, Israelul a paralizat pe principalii aliați regionali ai Iranului, Hamas și Hezbollah.

Iranul a subestimat Israelul

După ce au consolidat prezența militară în regiune, inclusiv prin prezența unor miliții puternic înarmate la granița cu Israelul, Khamenei și consilierii săi superiori au subestimat sever disponibilitatea Israelului de a-i înfrunta prin forțî, a declarat Hamidreza Azizi, cercetător invitat la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP).

Chiar și într-un moment în care tensiunile au crescut până la un nivel care au obligat SUA să-și retragă personalul diplomatic din Irak, la începutul acestei săptămâni, totuși conducerea instituțiilor de securitate iraniene nu a fost protejată în facilități sigure.

„Majoritatea dintre ei au fost vizați în propriile case. Acest lucru demonstrează un nivel de încredere excesivă care este de neînțeles într-o situație ca aceasta”, a explicat Azizi.

Modul în care Israelul a reușit să penetreze serviciile secrete iraniene și să-i vizeze aparent pe înalții oficiali după bunul plac este o problemă pentru liderul suprem. În primul rând, îl face pe însuși Khamenei vulnerabil să devină o țintă.

Dacă obiectivul premierului israelian Benjamin Netanyahu „este de fapt eradicarea părții din programul nuclear care poate fi transformată în armă și răsturnarea regimului, atunci va fi nevoie de mult mai mult”, apreciază Rasmus Christian Elling, profesor asociat de studii iraniene la Universitatea din Copenhaga. „Și poate că asta vom vedea în următoarele săptămâni”, a spus el.

În al doilea rând, domnia lui Khamenei depinde parțial de rolul său de garant al securității naționale. În ciuda nepopularității sale în țară, Republica Islamică a asigurat timp de decenii o relativă siguranță cetățenilor săi față de războaiele și atacurile teroriste care au devastat țările vecine.

De când Khamenei a ajuns la putere, la scurt timp după un război de opt ani cu Irakul, unul dintre cele mai grave războaie globale din secolul trecut, Iranul a ținut forțele ostile departe de teritoriul său. În ultimul deceniu, în timp ce Statul Islamic a ucis zeci de mii de oameni în Irakul și Afganistanul vecine, grupul extremist a comis patru atacuri majore în Iran, în care au murit aproximativ 150 de persoane – mai puțin decât în aceeași perioadă în Franța.

Se anunță o schimbare de regim?

Structura de securitate care se prăbușește acum în jurul lui Khamenei a fost înființată la începuturile Republicii Islamice. Revoluționarii care l-au răsturnat pe șahul susținut de americani în 1979 au jurat să protejeze noul lor stat teocratic de genul de revoltă pe care tocmai o declanșaseră. În acest scop, au înființat Gardienii Revoluției și un serviciu de informații extins. De-a lingul timpului, Israelul a revelat faptul că ambele instituții sunt șubrezite.

Între 2010 și 2012, Teheranul a acuzat Israelul de uciderea a patru oameni de știință în domeniul nuclear în Iran. În 2020, Mohsen Fakhrizadeh, considerat părintele programului nuclear iranian din anii 1990 și 2000, a fost ucis de o mitralieră telecomandată într-un atac îndrăzneț, suspectat a fi israelian.

După 7 octombrie 2023, Israelul a ucis mai mulți comandanți iranieni de rang înalt în Siria. L-a aruncat în aer pe liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, într-o pensiune din Teheran, plasând o bombă în camera sa. Iar vineri, a vizat simultan unii dintre cei mai proeminenți comandanți iranieni.

O parte din atacul asupra sistemelor de apărare aeriană și a lansatoarelor de rachete a fost efectuată cu drone explozive și alte arme ghidate, introduse în Iran de agenți ai agenției de spionaj israeliene Mossad, potrivit unui oficial israelian din domeniul securității.

Totuși este improbabil ca iranienii să profite de acest moment pentru a provoca o revoltă, iar asta deoarece liderii lor vor face  tot ce este necesar pentru a-și proteja puterea, a spus Ostovar.

„Chiar dacă Iranul și-a pierdut capacitatea de a purta un război împotriva adversarilor săi, are  totuși posibilitatea de a purta un război serios împotriva propriilor cetățeni”, a spus el. „Cred că este de fapt un moment foarte periculos pentru oamenii din Iran.”

Pe de altă parte, Iranul se află într-o poziție mult mai slabă dincolo de granițele sale. Instrumentele sale de descurajare de lungă durată – milițiile regionale – au fost decimate. Cele două atacuri cu rachete împotriva Israelului din ultimul an au fost în mare parte fără succes.

Cu toate acestea, susținătorii liniei dure ai lui Khamenei, pe care acesta se bazează, vor cere un răspuns provocator la ceea ce ei consideră a fi o campanie israeliană susținută, a spus Azizi, de la SWP. Este puțin probabil ca aceștia să fie în favoarea continuării imediate a negocierilor nucleare cu SUA, care urmau să fie reluate duminică pentru a șasea rundă.

„Este o alegere între continuarea acestui război, angajarea cu forță maximă sau capitularea”, a spus el. „Este deja clar pentru oamenii din interiorul sistemului că, indiferent dacă și cum vor răspunde, Israelul va continua.”